E timpul sa dam cartile pe fata,sa tragem linie si sa adunam. Sunt foarte aproape de a a incheia o parte a vietii mele, partea cu orasul natal si cred ca s-ar impune sa fie si un bilant pe aici pe undeva. Sper doar ca o sa pot sa fiu obiectiv in postarea asta si ca o sa am puterea apoi sa indrept ceea ce nu-mi convine la mine.
Pana acum nu am putut sa nu observ egoismul exacerbat de care dau dovada aici dar va trebui sa-l suport inca putin pana termin postarea asta.
Cel mai ok ar fi sa incep cu inceputul, cam timid ce-i drept dar mai bine decat nimic, sa incep cu amintirile alea indepartate, cu micile drame ale copilariei si mai ales cu amorurile ratate de prin clasele 3-7. A fost o perioada timida, marcata de multe invataturi, nu toate corecte dar folositoare totusi....si toate s-au incheiat
Liceul, cea mai pacatoasa experienta de pana acum l-am inceput evident cu un tricou alb pe mine si cu pletele in vant. Stiam eu de la astia mai mari ca e bine sa ai incredere in tine; si am avut; si a fost ok ba . Am cunoscut oameni marfa, oameni cu principii solide si oameni cu principii mai putin solide. De la toti am invatat cate ceva. Am facut de toate insa nu pot spune ca regret ceva pentru ca la fel ca si pana acum am invatat din toate
Acum, in ceasul al 11-lea cand nu mai sunt prea multe de facut sper doar ca viitorul va fi mai bun si ca o sa reusesc sa ies din mediocritate. Ultimul an l-am petrecut in tacere, punand semne de intrebare peste tot si incercand sa imi gasesc si eu micul meu colt de paradis...nu am reusit..inca Am sperat ca o sa-mi gasesc o oarecare liniste in cultura dar tot ce am gasit au fost povesti despre oameni care si-au gasit fericirea sau au murit incercand, iar asta nu e tocmai ok din punctul meu de vedere.
Iar acum incheierea apoteotica , rasarita din pamant odata cu ghioceii: nu ma, nu sunt prost, dar nici destept nu sunt !
